Kategóriavita:román közmondások
țara arde și nebunul își pârlește ciomagul a aduce apă după ce s-a stins focul a aduce la sapă de lemn a aduce tot pui a aduna nuiele pentru spinarea sa a ajunge cuțitul la os a alerga după ciolan a arde gazul degeaba a arde pe cineva a arunca găina moartă în curtea vecinului a arăta pumnul sub batistă a auzit clopotul, dar nu știe de la ce bisericǎ a avea ac de cojocul cuiva a avea de-a face cu cineva a avea mai mult noroc decât minte a avea un of la inimă a bate apa-n piuă a bate calul care trage a bate capul a bate din pupăză a bate fierul cât e cald a bate găina cu lanțul a bate la ochi a bate toba în tot satul a băga mâna în foc pentru cineva a băga pe cineva la sapă a cânta cuiva în strună a călca pe bec a călca pe cineva pe bătătură a căra apă cu ciurul a căuta pete-n soare a da bir cu fugiții a da ortul popii a da peste noroc a da portocale la porci a da una "în numele tatălui" a da-o în bară a despica firul în patru a dispărut de parcă l-a-nghițit pământul a duce cu preșul a face bortă în apă a face cinste a face cruce în tavan a face cuiva hatârul a face cuiva ochi dulci a face cum îl taie capul a face din cal măgar și din țânțar armăsar a face ochi dulci cuiva a face pe cineva cu ou și cu oțet a face pe cineva de două parale a face treaba în doi peri a face umbră pământului degeaba a face un bine înseamnă a-și bate cuie în talpă a fi cu ochii în patru a fi doar un pic însărcinată, nu se poate a fi pe drojdie a fi piele și os a fi prins cu cioara vopsită a fi răcit cobză a fi tras pe sfoară a fi învățat până la genunchiul broaștei a i se face urechile ca la măgar a i se urca băutura la cap a i se urâ cu binele a i-o țipa în pupăză a lua partea leului a lua plasă a luat-o la măsea a lucra din plin a lăsa baltă un lucru a lăsa pe cineva baltă a lăsa pe cineva cu vorba-n gură a lăsa pe cineva în pom a mânca coliva cuiva a nimerit-o ca nuca-n perete a nu face față a nu vedea pădurea din cauza copacilor a nu-și cunoaște lungul nasului a o face de oaie a peria pe cineva a pica din senin a pierde vremea de pomană a pleca câine surd la vânătoare a pleca la vânătoare fără pușcă a plecat cu grabă și s-a-ntâlnit cu zăbavă a prinde cu mâța-n sac a prinde inimă a pune bețe-n roate a pune carul înaintea boilor a pune cu botul pe labe a pune paie pe foc a pune țara la cale a purta de la ana la caiafa a păli pe cineva a rânji fasolea a schimba apa, aerul și fraierul a scoate ceva din pământ, din piatră seacă a scoate-o din pământ, din iarbă verde a se culca odată cu găinile a se căca pe el a se da de ceasul morții a se da de ceasul morții a se da de gol a se da peste cap pentru a face un lucru a se dezbrăca de caracter a se duce ca surda la horă a se face că plouă a se face frate cu dracu a se face luntre și punte a se juca a se juca cu focul a se lăsa pe tânjeală a se uita ca curca în fântână a se uita ca curca-n crăci a se uita ca la soare a se uita ca mâța-n calendar a se uita ca pisica în calendar a se umfla în pene a se șterge pe bot a sta cu banii la saltea a sta cu burta la soare a sta cu burta pe carte a sta cu gura pe ei a sta cu un ochi la slănină și cu altul la făină a sta călare pe noroc a strica orzul pe gâște a strica prietenia cu cineva a sări peste cal a sări în ochi a trage cu ochiul a trage la măsea a trage la șaibă a trage sforile a trecut baba cu colacii a trecut ca gândul și ca vântul a trăncăni vrute și nevrute a uita de la mână până la gură a umbla cu capul in nori a umbla cu cioara vopsită a umbla hai-hui a urca nucile-n pod cu furca a vedea negru înaintea ochilor a vedea roșu înaintea ochilor a vedea stele verzi a veni pe nepusă masă a vorbi cu tâlc a vorbi în doi peri a vorbi între patru ochi a zburat puiu cu ața a împăca capra cu varza a înghițit gălușca și a tăcut chitic a îngrășa porcu în ajun de crăciun a-i cântă a-i fi frică și de umbra sa a-i merge umbla toca cuiva gura ca o pupăză a-l prinde pe dumnezeu de picior a-l spurca a-nțărcat bălaia a-și bate singur cuie-n bocanci a-și bate singur cuie-n talpă a-și băga mințile-n cap a-și da arama pe față a-și da cu părerea a-și da în petic a-și da în petic a-și delecta sufletul a-și face singur bube-n cap a-și ieși din fire a-și pune pofta în cui a-și răci gura degeaba a-și îneca amarul a-și înghiți cuvintele aceași mărie cu altă pălărie adevărul este întotdeauna la mijloc adevărul iese la suprafață ca untdelemnul deasupra apei adevărul se spune la despărțire adevărul stă scris printre rânduri ai ales, pân-ai cules ai carte, ai parte ai dat-o cotită ai pus degetul unde mă doare ai, dai, n-ai ia nu da, să vezi cum ai ajunge o măciucă la un car cu oale apa trece, pietrele rămân arde casa și el cu luleaua "dă-mi un foc" arde satul și baba se piaptănă are balta pește are limba despicată are limba înveninată are minte de găină are o potcoavă și-i mai trebuie trei și calul are o zi lucrătoare și una sărbătoare are spor la treabă are suflet de câine ascultă și nu te mânia, ca să te poți îndrepta avocatul cap de are, iar la cal niște picioare așa e când e să se ducă de râpă așchia nu sare departe de trunchi ba e albă, ba e neagră bacșișul este inclus dar nu este exclus bagi pe dracu’n casă cu dracu și nu-l poți scoate cu suta de arhierei banii fac bani și păduchii tot păduchi banul e o mică roată ce-nvârtește lumea toată banul e ochiul dracului banul face din om neom banul la ban trage barca cât este de veche tot mai trece-odată iazul baba cât e de bătrână tot ar mai sări pârleazul beleaua stă pe capul omului ca păduchii pe câine bine faci, bine găsești binefacerile făcute altora nu trebuie reamintite binele ce-l faci cuiva, ți-l întoarce vremea care vine boala intră cu carul și iese pe urechea acului boală lungă - moarte sigură bogatul nu crede săracului și sătulul nu crede flămândului brânză bună în burduf de câine buba cap nu face până nu se coace bucuria trece repede, dar durerea nu se uită bucuria zboară, durerea înconjoară bună ziua ți-am dat, belea mi-am căpătat burta plină nu învață bine buturuga mică răstoarnă carul mare bănuțul face leuțul bărbierul învață meseria pe capul proștilor bătaia e ruptă din rai bătaia la copii e ca buruiana de leac e ruptă din rai bătrânețe haine grele, cum să fac să scap de ele bătrânețile nu vin singure, ci cu multe nevoi calicia pierde omenia calul de dar nu se caută la dinți calul moare de drum lung și prostul de grija altuia capra bese și oaia trage rușinea capra e plină de râie dar umblă cu coada in sus capra sare masa, iada sare casa capul face, curul trage capul plecat, sabia nu-l taie capul tău a mai fost la un cur de babă cască ochii la tocmeală, iar nu după ce te-nșeală caută bătaia cu lumânarea ce are sula cu prefectura ce are-n gușă - și-n căpușă ce crezi tu că poți face, alții au făcut deja ce dai, aia primești ce e dăruit, fie bine primit ce e scris, e sfânt ce e-n gușă, și-n căpușă ce faci cu mâna ta e bun făcut ce mai la deal-la vale ce mai tura-vura ce naște din pisică, șoareci mănâncă ce omul face, nici dracul nu desface ce omul face, nici dracul nu desface ce poți face azi nu lăsa pe mâine ce vine de la domnu ce înveți la tinerețe, aia știi la bătrânețe ce știe tot satul, nu știe bărbatul ce ți-e scris, în frunte ți-e pus ce ție nu-ți place, altuia nu-i face ce ție ți se pare neînchipuit de greu, alții deja au făcut ce-ai luat pe mere ai dat pe pere ce-am avut și ce-am pierdut ce-i al tău e pus deoparte ce-i dat de la d-zeu e bun venit ce-i frumos și lui dumnezeu îi place ce-i mai bun la om e câinele ce-i prea mult strică ce-ți dorești tu ție, să-mi dea dumnezeu mie ceapa are multe foi și tot degeră la frig cei mai mulți din neștiință greșesc la cele de cuviință cel ce păgubește la minte folosește cel ce se teme să piardă nu poate să câștige cel ce se înneacă se agață și de un pai cele bune să se adune, cele rele să se spele celui cu economie, suta îi este o mie cerul e mai negru ca dracul ceva care "vine peste mână" ceva care merge ceas ceva care nu se cade ceva care se duce de râpă ceva care se petrece din an în paște ceva de care s-a ales praful chelului îi trebuie tichie de mårgåritar cilivizația e diferența dintre ogor și maidan cine aleargă după doi iepuri, nu prinde niciunul cine are barbă, are și pieptene cine are nevastă bună ajunge fericit, cine are nevastă rea ajunge filozof cine are noroc la joc, n-are noroc în dragoste cine are urechi de auzit, să audă cine cere, nu piere, dar nici nume bun nu are cine câștigă la joc, în dragoste n-are noroc cine e harnic și muncește are tot ce vrea, cine-i leneș și chiulește are tot așa cine face bine, bine găsește cine face rău, rău-l însoțește cine fură azi un ou, mâine va fura un bou cine fură o pâine ajunge-n pușcărie, cine fură un milion ajunge ministru cine muncește, n-are timp să facă bani cine naiba a mai văzut, brânză friptă la grătar, domnișoară pe măgar cine ne viziteză ne face onoare, cine nu, plăcere cine nu crede în el însuși, nu crede în nimic cine nu muncește, nu mănâncă cine nu voiește când poate, nu va mai putea când va voi cine poate oase roade, cine nu, nici carne moale cine râde la urmă râde mai bine cine s-a fript cu ciorba, suflă și-n iaurt cine sapă groapa altuia, cade singur în ea cine se amestecă în tărâțe, porcii îl mănâncă cine se aseamănă, se adună cine se scoală de dimineață, departe ajunge cine se scuză se acuză cine seamănă vânt culege furtună cine te vede intrând în cârciumă, nu zice că ai intrat să te închini cine umblă cu miere se mânjește și pe buze cine umblă pe drum cu gândul acasă, își pierde căciula în târg cine-mparte, parte-și face cineva care "și-a băut mințile" cineva care a dat în mintea copiilor cineva care are capul baniță de carte cineva care are fitilul scurt cineva care are gura spucată cineva care e "mort" după altcineva cineva care e "mort" după ceva cineva care este "beat-curcă" cineva care este "lasă-mă să te las" cineva care este ciuca bătăilor cineva care este coadă de topor cineva care este cu capsa pusă cineva care este cu un ochi la slănină și cu altul la făină cineva care este turnător cineva care nu-și vede lungul nasului cineva care o duce bine îi merge din plin are stare bună cineva care s-a ajuns cineva care se mișcă "ca ochii mortului" cioară mândră și flămândă colac peste pupăză copacii mor în picioare copacul cu rădăcini adânci, nu se teme de furtună copilul cu douǎ moașe, rǎmâne cu buricul netǎiat corb la corb nu scoate ochii cu capul în biserică și cu gândul la dracu cu chei de aur se deschid porțile raiului cu cât înveți mai mult, cu atât știi mai puțin cu cât țipi mai tare cu atât te doare mai rău cu mintea zurlie și cu privirea șașie cu muncă și cu răbdare, poți face cât unul mare cu o floare nu se face primăvară cu răbdarea treci și marea cu sare și cu smântână și opinca tatii e bună cui pe cui se scoate cuiva îi lipsește o doagă cultura e ceea ce rămâne când ai uitat tot ce ai învățat cum a venit, așa s-a dus cum e fața liniștită a izvorului curat, așa-i viața celui ce-i cu cerul împăcat cum e tocul - și pistolul cum e turcul așa e și pistolul cum pui așa aduni, și cum semeni, așa culegi cum se duce parcă vine, și cum merge parcă stă cum te scoli de dimineață, așa îți merge toată ziua cum îți așterni, așa dormi cum îți așterni, cum vine altul și se culcă în locul tău cunoașterea de sine este un prim pas spre însănătoșire curaj găină că te tai curcă de beat curățenia este mama sănătății câinele care latră nu mușcă câinele fuge de zburătură nu de îmbucătură câinele moare de drum lung și prostul de grija altuia câinii latră, caravana trece câinii latră, lupul se cacă când ai intrat în rahat până la nas, ține-ți gura închisă când ești sătul lasă câteva firimituri și la vrăbii când mi-oi vedea ceafa când mori nu iei nimic cu tine când ne-o fi mai rău să ne fie ca acum când nevasta tace, să n-o-ntrerupi când omul cade, îi piere și umbra când pisica nu-i acasă, joacă șoarecii pe masă când se duce parcă vine și când merge parcă stă când vorbesc armele, tac legile când vorbesc, nu fluier când vorbești să fie cum ai da cu pensula, nu cum ai da cu parul când îi dai îi fată vaca, când îi ceri îi moare boul cântă cucu-n coastă, vai de pălăria noastră cârnatul când se-ndeasă începe a crăpa câte bordeiuri atâtea obiceiuri căile domnului sunt necunoscute călătorului îi stă bine cu drumul căpățână cinci oca dacă la socoteală plusul nedumerește, atunci este minus dacă alergi să câștigi bani îi dai înapoi la doctor dacă baba avea ventil, se chema automobil dacă dai cu ciomagul, vezi că are două capete unul s-ar putea să se intoarcă pe spinarea ta dacă dă dumnezeu dinți, tot el dă și pâinea dacă mergem împreună vreau să-ți simt cotul dacă minți odată trebuie să minți de mai multe ori dacă nu se duce mohamed la munte, vine muntele la mahomed dacă nu știi ce-i apa, nu te urca-n luntre dacă te bagi între lupi, urlă ca lupul dacă te iei după capul altuia te duci de râpă dacă te lași în coadă la tors, joimărița îți agață fuiorul în prăjină dacă totul a ieșit bine, înseamnă că ai greșit undeva dacă umblă porcul cu paiu-n gură, se schimbă vremea dacă vrea să-și înece câinele, țăranul spune că e turbat dacă vrei să scapi de un prieten, imprumută-i bani dacă vrei să te îneci, fă-o într-o apă adâncă dacă îți dau una, zici că n-ai avut noroc dacă și cu parcă se plimbau în barcă și dacă dacă nu era, parcă parcă se-neca dacǎ tǎceai, filozof rǎmâneai dar din dar se face rai darul cel târziu nu are putere de dar darul la timp dăruit prețuiește îndoit darul nu după mărime, ci după dragoste se prețuiește de bani se plâng toți, dar de minte niciunul de ce nu-ți pasă nu-i al tău de ce te îmbogățești mai tare, d-aia te usuci mai mult de ce te-mbeți dacă știi că-ți face rău de ce îți este frică, de aia nu scapi de când era lupul cățel și măgarul vițel de departe ochiu-ți bate, de aproape ochiu-ți scoate de haram a venit, de haram s-a dus de treci dunărea innot, te-mpiedici la mal de-un ciot de unde iei trebuie să și pui de unde nu este nici d-zeu nu prea cere de unde nu este nici dumnezeu nu cere de urâtă nu-i frumoasă, da decât codaș la oraș, mai bine în satul tău fruntaș decât cu un prost la câștig, mai bine cu un deștept la pagubă decât multă minte știu că e mai bine să ai totdeauna un dram de noroc decât o sută de ani cioară, mai bine un an privighetoare decât să mănânc pâine cu unt și să mă uit în pământ, mai bine mănânc pâine cu sare și mă uit la soare decât să plângă mama, mai bine să plângă mă-sa decât un cal obosit, mai bine un măgar odihnit decât un car de frumusețe, mai bine un dram de minte decât vin oțețit mai bine oțet cinstit degrabă să asculți, târziu să grăiești și la mânie cu totul să zăbovești despre morți, numai de bine deștept de-i crapă capul deșteptul promite și prostul crede deșteptul se lovește cu capul de zidul proștilor deșteptul învață din greșelile altora, dar prostul nici măcar din greșelile lui din greșeli înveți din spate liceu, din față muzeu din vorbă se face fapta și din faptă vorba doi bani dai, doi bani face doi cu sapa, cinci cu mapa doi încarcă, doi descarcă, domnia și prostia se plătesc domnul a dat, domnul a luat două vorbe un ban nu fac două, și cu a brânzii - nouă dracu dracul nu e așa de negru cum crede lumea dragoste cu pacoste dragostea dea 2-a oară e ca apa chioară dragostea e ca doctoria, dacă e prea multă - te omoară dragă dragă pân drumul cunoscut e cel mai scurt drumul spre iad e pavat cu intenții bune du-te cu domnul și să te întorci sub scut du-te învârtindu-te dum spiro spero dumnezeu a făcut trandafirul și dracu i-a pus ghimpii dumnezeu nu bate cu parul, bate cu palma dumnezeu îți dă, dar în gură nu-ți bagă după faptă și răsplată după furtună vine și vreme bună după mine - potopul după petrecere vine "ziua regretelor" după război mulți viteji se arată după tramvai și după femei să nu fugi niciodată dă doamne sănătate, că belele curg dă ce te lasă inima dă cuiva un deget și-ți ia toată mâna dă-i doamne românului mintea de pe urmă e "gură spartă" e bun să-l trimiți după moarte e ca măgarul între oi e cu un ochi la slănină, cu altul la făină e gură căscată e zăpăuc e cu capul în nori e lesne a povățui, și anevoie a se povățui e mai bine în coliba ta decât în palatul altuia e mai dificil sa corectezi o operă decît s-o scrii e mai ușor a spune decât a face e pe bune e ruptă din stele e rău cu rău, dar mai rău e fără rău e scump la tărâțe și ieftin la făină e spurcat la gură e un om - să-l pui la rană e ca buruiana de leac e un om dintr-o bucată eu domn, tu domn, cine să ducă sacul eu la joc, mândra la joc și mălaiul arde-n foc eu sunt mic, nu știu nimic exemplele rele strică moravurile bune exemplele sunt făcute pentru proști ești cam "lasă-mă să te las" ești cam într-o ureche ești nehotărâtă ca fata mare la măritat ești o belea pe capul omului ești un drac împielițat face planul ca țiganul face un lucru cum îl duce capul femeia "ușoară" zice: "iubite, bine faci, dar rău plătești femeia "ușoară" zboară și, iar zboară femeia care e rea de muscă femeia care face pe mironosita femeia care zboară ca cioara din par în par femeia este un rău necesar femeia nebătută, e ca moara neferecată femeia te ridică, femeia te coboară femeia îți dă viață, femeia te "omoară" femeia vede unde bărbatul abia zărește ferește-mă, doamne, de prieteni, că de dușmani mă feresc singur ferește-te de câine mut, așișderea de om tăcut fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n țara ta fie pâinea cât de rea, tot ți-o fură cineva fiecare cioară își laudă puiul fiecare cum își așterne, așa doarme fiecare pasăre pe limba ei piere fiecare trage foc spre turta lui foaie verde lobodă, gura lumi-i slobodă foamea te scoate afară din casă frica păzește bostănăria frica păzește pepenii fricosul roade osul fricosul se sperie și de umbra lui frumoasă, parcă e ruptă din rai fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă fuge ca dracul de tămâie fuge de mănâncă pământul fuge de rupe pământul fuge de-i sfârâie călcâiele fugi de cel ce pupă-n bot, că îți ia din pungă tot fântâna adevărată nu îngheață niciodată fă bine la altul, să vezi tu cum îți auzi vorbe fă ce vorbești, sau vorbește după cum faci fă-te frate cu dracul până treci lacul fă-ți iarna car, și vara sanie gheara nescurtată, zgârâie odată ghimpele ușor intrat, mai greu e de-nlăturat ghinioanele se tin lanț ghinionul nu vine niciodată singur ghinionul îl dai afară pe ușă și el intră pe fereastră graba strică treaba greu la deal cu boii mici și la vale cu pisici greu la deal cu boii mici greșeala recunoscută este pe jumătate iertată grija altuia, este boală grea gura bate curul gura copilului adevăr grăiește gura lumii n-o astupă nici pământul gura lumii-i slobodă gura păcătosului adevăr grăiește gând la gând cu bucurie gândul rău se ascunde greu gânduri multe, fără treabă, dovedește minte slabă găina bătrână face zeama bună găina vecinului face ouă mai mari hai găină la culcare că ți-e gușa plină hai noroc si la mai mare hai, cu d-zeu înainte hopa mitică - cade-n cap și se ridică hoțul are o vină și păgubașul două hoțul de la hoț învață hoțul jură și iar fură hoțul neprins e negustor cinstit hoțul zice c-a glumit când vede că l-ai zărit hoțului de hoț îi e frică iarna n-au mâncat-o lupii inima de vânzător e venin otrăvitor interesul poartă fesul intră bou istoria se scrie în fiecre zi, dar rămâne înscrisă doar după sute de ani iubește-ți copilul ca și cum ar fi al tau jale mi-e de tine, dar de mine mi se rupe inima jocul greșeala așteaptă judecă întâi pe om și apoi îl spânzură judecătorul e ca osia de car; cum o ungi nu mai scârțîie jupâneasa duce casa și jupânul duce drumul la dumnezeu să te rogi, iar pe dracu la balega subțire puținică apă trebuie la balega udă nu-i trebuie multă apă la barza chioară îi face dumnezeu cuib la bulboană se adună peștii la casa cu patru fete, se coc mâțele de sete la disperare omul nu mai judecă la nevasta jucăușă, stă gunoiul după ușă la omul sǎrac, nici boii nu trag la osul cu multă carne trag ciorile la plăcinte înainte, la război înapoi la pomul lăudat să nu te duci cu sacul la unii li s-a dat capul ca să nu-i plouă-n gât la unul mumă și la altul ciumă la unul mumă, la altul ciumă lac să fie, că broaște-s destule lada la mine, cheia la tine las-o las-o baltă moartă las-o jos, că măcăie lasă pe mâine ce poți face azi, că poate mâine nu mai ai nevoie lauda de sine nu miroase-a bine laudă-mă gură că d-aia-ți dau friptură le muți de la ana la caiafa lenea-i cucoană mare, care n-are de mâncare leneșul adoarme din picioare leneșul la toate zice că nu poate leneșul mai mult aleargă și scumpul mai mult păgubește leneșului îi pute pământul sub el lucrezi de doi bani, dar vrei doi curcani lucrul cel mai scump e cinstea, dar ce folos, unii o vând prea ieftin lume-lume, nu e de glume pe afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul șapte muzici - trei lupu-și schimbǎ pǎrul, dar nǎravul ba lăcomia strica omenia mai bine burtos de la bere decât cocoșat de la muncă mai bine sărac dar curat, decât negustor încurcat mai mare daraua decât ocaua mai treacă-meargă mama proștilor e mereu gravidă mama-npunge și eu trag, ce mai cămășuță-mi fac mare ți-e grădina, doamne meseria este brǎțarǎ de aur meseria nu se învață, se fură mielul blând suge la două oi mincinosul roade osul minciuna are picioare scurte, dar te prinde repede minciuna are picioare scurte minciunile împăratului sunt adevărurile săracului minte de îngheață apele mintea ta a mai fost la un fes de babă moartea a fost așa sigură de victorie, încât ne-a dat o viață avans mort a fost și a-nviat mortul al dracului și banul al popii morții cu morții și vii cu vii multe-am tras și nu m-am ras nici acuma nu m-oi tunde mulți văd puțini înțeleg mulți văd, puțini cunosc munca înnobilează pe om munceste ca câinele la umbră munte cu munte se-ntâlnește, d-apăi om cu om mutul tace dar le face mută mortul la ușa altuia mâini reci, inimă fierbinte mâncarea e fudulie, băutura e temelie mâncarea și băutura țin trupul și sufletul la un loc mânia cu nimic altceva se potolește, decât cu îndelungă răbdare mânia de seară să o lași pe dimineață mânia nu este un sfetnic bun pentru om mânia pierde omenia mână măgarul mâța blândă zgârie rău mănânci un sac de sare cu un om și tot nu-l cunoști măsoară de două ori și taie odată măsoară-ți cuvintele n-aduce anul ce aduce ceasul n-am cuvinte să mă exprim na parale, dă-mi pastramă na paraua, dă-mi sarmaua ne furăm căciula unul altuia ne naștem goi, uzi și flămânzi de abia după aceea lucrurile se înrăutățesc ne-avem bine, ca cățelul cu purcelul ne-avem ca câinele cu pisica neamurile și vecinii sunt dați de dumnezeu, prietenii ți-i alegi singur nebunia e soră cu prostia negustorul fricos nu face câștig nemulțumitului i se ia darul nevasta bună e o comoară la casa omului nevoia e mama născocirilor nevoia învață pe om nici acum și nici aiurea nici cal nici măgar nici din ciocoi om de frunte, nici din salcie cerc de bute nici din salcie pere, nici din răchită vișinele nici jăndarul nu-i de fer, să nu intre brișca-n el nici laie, nici bălaie nici lelea cu bârnețe, nici badea cu altițe nici nu e frică de furnică, de nechita nici atâta nici nu știi de unde sare iepurile nici o fapta bună nu scapă nepedepsită nici oaie între lupi, nici lup între oi nici pe dracu să-l vezi, nici cruce să-ți faci nici toate ale doctorului și nici toate ale popii nici toate ale doctorului, dar nici toate ale duhovnicului nici turc, nici turleac la un fleac nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu i-a mirosit nici în căruță, nici teleguță nimeni n-a moștenit pământul nimeni nu face rău cuiva fără să creadă că e bine ceea ce face nimeni nu s-a născut învătat nimeni nu s-a născut înțelept, dar mulți au murit proști nimeni nu s-a-mbogățit pe muncă cinstită nimeni nu-i profet în țara lui nimeni nu-și dă osteneala să convingă, atunci când poate să poruncească nimic nu e nou sub soare noapte bună găină că ți-e gușa plină noaptea e cel mai bun sfetnic noi suntem foarte buni, domeniul e prost ales nor mare - ploaie mică noroc noroc și cu nasu-n troc norocu-i și după cum și-l face omul norocul e de partea celor curajoși norocul vine când nici cu gândul nu gândești nu "pune mâna", că "te frigi" nu avem decât o viață - numai pisica are nouă nu bea apă din pumnul altuia că niciodată nu vei fi sătul nu cerceta aceste legi că ești nebun de le-nțelegi nu cere ce nu ți se poate da nu căra apă cu ciurul nu căra apă la fântână nu da sfaturi, - prostul nu le înțelege deșteptul e sătul de sfătuitori nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard nu e locul ci e dobitocul nu e nici cal, nici măgar nu e pentru cine se pregătește e pentru cine se nimerește nu există pădure fără uscături nu ești beat atâta timp cât poți sta întins pe podea fară să te sprijini nu ești în toate mințile nu face azi ce poți lăsa pe mâine nu face pe prostul că așa rămâi nu face purici mulți pe aici nu lăsa pe mâine ce poți face azi nu mai poate de bucurie nu mai umbla brambura nu mai umbla de colo-colo cu traista-n protap nu mor caii, când vor câinii nu numai să cunoști ceea ce se cuvine, ci să și urmezi după cum se cuvine nu orice gloabă a fost cal nu orice muscă face și miere nu persista în prostie nu poți să faci din rahat bici și sǎ mai și pocneascǎ nu pune cal de curse să tragă la plug nu pune paie pe foc nu rupe floarea, dacă vrei să vezi rodul ei nu râde de necazul altuia nu se știe ca pământul, din ce parte bate vântul nu spune "hop" până n-ai sărit nu spune oricând ceea ce știi, dar să știi totdeauna ce spui nu sta, că-ți stă norocul nu supăra mai mult pe cel în mânie căzut, că mai rău se înverșunează, ca focul când îl zgândări nu te băga in tărâțe că te mănâncă porcii nu te băga unde nu-ți fierbe oala nu te grăbi că n-au intrat zilele-n sac nu te juca cu focul nu te juca cu un pistol, dacă nu te lua la întrecere cu alții, ci cu tine însuți nu te pune la mintea nebunului, că te duci de râpă nu te pune la mintea nebunului nu te pune la mintea nebunului nu te râde că te-ajunge nu te râde că te-ajunge nu te întinde mai mult decât îți este plapuma nu toate ale doctorului si nici toate ale popii nu tot ce lucește, e diamant nu tot ce zboară, se mănâncă nu toți ce te bagă în căcat îți vor răul, și nici toți cei ce te scot de-acolo îți vor binele nu umbla brambura nu umbla de colo-colo cu traista-n proțap nu vede pădurea de copaci nu vezi pădurea de copaci nu vinde castraveți la grădinar nu îi da, doamne, omului cât poate să ducă nu învăța găina să facă ouă nu știe nimeni când îi bate ceasul nu știe stânga ce face dreapta nu știi de unde sare iepurele nu știi pe ce lume trăiești nu-i ajungi cu prăjina la nas nu-i chiar atât de negru dracul pe cât pare nu-i da doamne omului cât poa-să ducă nu-i dǎ nici mǎcar piatrǎ sǎ-ți spargi capul nu-i frumos ce e frumos, e frumos ce-mi place mie nu-i mai bagi mintea cu pâlnia nu-i pentru cine se pregătește, ci pentru cine se nimerește nu-mi mai trebuie, că m-am prăjit odată nu-și cunoaște lungul nasului nu-ți bate joc de nenorocul altuia nu-ți bate singur cuie in talpă nu-ți băga nasul in ciorba altuia nu-ți băga nasul unde nu-ti fierbe oala nu-ți da arama pe fată nu-ți da în petic nu-ți lua apă peste cap nu-ți lua apă peste cap nu-ți pune mintea la ce nu te pricepi numai c-o lovitură copacul nu cade numai în pomul plin de roade aruncă oamenii cu piatra năravul din fire, n-are lecuire o burtă plină nu poate învăța o femeie care e rea de muscă o femeie care este urâtă ca muma pădurii o mie de vorbe, doi bani nu fac o mână spală pe alta și amândouă fața o mână spală pe alta și amândouă obrazul o persoană care este "ușă de biserică" o vorbă rea rănește mai mult decât o sabie ascuțită obiceiul ușurează povara obraznicul mănâncă praznicul obrazul subtire cu cheltuială se tine obrăznicia o dai afară pe ușă și ea intră pe fereastră ochii care nu se văd, se uită ochii sunt oglinda sufletului ochii te sperie, mâinile te-ajută ochii văd, inima cere, mai rău e când n-ai putere ochii văd, inima cere ochiul stăpânului îngrașă vaca omu-nvață cât trăiește și când moare tot prost este omul blând ca apa lină omul bogat e ca iepurele - sare unde vrea omul care-i prost n-are nici un rost omul caută leac unde simte că îl doare omul cu rude nu piere omul când n-are ce face se scarpină-n cap omul cât trăiește învață omul cât trăiește-nvață, și moare tot nătăfleață omul de muncă-i lăsat, pasărea - pentru zburat omul fără patrie e ca puiul fără mamă omul gospodar își face iarna car și vara sanie omul gospodar, face vara sanie și iarna car omul harnic, muncitor, de pâine nu duce dor omul hoț face vara sanie și iarna o pune pe foc omul la mânie, cade-n nebunie omul nu e niciodată mulțumit - de ce are mai mult, de aia vrea mai mult omul nu fuge de colac, ci de ciomag omul poate povățui pe altul, dar pe sine niciodată omul rău e ca cărbunele, dacă nu te arde, te înnegrește omul sfințește locul omul în mânie, lesne se mângâie, dacă blând i se vorbește, ori răspunde-se mutește, ori lumea îl ocolește omul, cât îl lași atât se-ntinde or la bal, or la spital ori te poartă cum ți-e vorba, ori vorbește cum ți-e portul orice cal ajunge gloabă orice laudă ascunde o doză de minciună și de invidie orice lucru este bun la timpul său orice minune nu ține decât trei zile orice naș își are nașul orice învăț iși are și dezvăț oricând e loc de mai rău a bună - în bălării a nu știe carte parcă e picat din lună parcă ți-a iesit o păsărică din gură pasărea se prinde la grăunțe, iar omul cu vorbă dulce patru ochi văd mai bine decât doi pauzele lungi și dese, cheia marilor succese paza bună trece primejdia rea pe afară-i vopsit gardul, înăuntru - leopardul lume-lume nu e glume șapte muzici - trei pe cel furios în mânie, lesne îl supui, când dulce vei grăi lui, când vei tăcea de tot sau când vei fugi dinaintea lui pe cine nu lași să moară, nu te lasă să trăiești pe dinafară e frumos, dar pe dinăuntru e găunos pe toți ascultă-i bine, și apoi să faci ca tine pe toți să-i asculți, dar din mintea ta să nu ieși pentr-un boț de mămăligă, râde prostu de se strică peștele cel mare, îl mâncă pe cel mic peștele de la cap se împute pică pară mălăiață, în gura lui nătăfleață pică, ca nuca în perete pisica are nouă vieți pisica cu clopoței, nu prea prinde șoricei pisica cum o arunci, tot în picioare cade pisica de-i râzgâiată, nu prinde șoareci niciodată plete lungi și minte scurtă, judecata mai măruntă ploaia din mai, face mălai plusul surprinzător, poate fi poale lungi și minte scurtă geaba le scurtară-n poale că nu au mintea mai lungă poartă-te cum ți-e portul și vorbește cum ți-e vorba pofta vine mâncând politețea este cheia de aur care deschide toate ușile pomul se cunoaște după roade, omul după fapte porcul unde se cacă, acolo mănâncă porcul îl bați și el zice că-l scarpini povară mai grea decît spinarea ta să nu ridici, ca să nu te poticnești prea mulți bucătari strică supa prieten, prieten prieteni noi mereu să-ți faci, dar pe cei vechi să nu-i lași prieteni să ai puțini, dar buni prietenia e posibilă doar între oameni buni prietenul adevărat la nevoie se cunoaște prietenul la bani se cunoaște primiți-mă în casă până ce vă veți găsi dumneavoastră alta primăvara e bătaia peștelui primăvara nu vine c-o singură floare prin muncă și stăruință, vei ajunge la dorință prinde orbul, scoate-i ochii printre flori cresc și buruieni printre grâu, mălura crește privighetoarea e o cioară înainte de a se mărita prost, prost, da-i al nost prostia și mândria cresc pe aceași creangă prostu prostul face ce vede și ce aude crede prostul nu e prost destul, dacă nu e și fudul prostul nu le știe, dar le nimerește prostul se simte jignit înainte de-i vorbești pune mâna, și o să pună și dumnezeu mila pune punctul pe „i” pune țara la cale pân până copilul nu plânge, mama nu-i dă țâță până când să se întâmple un lucru îți iese părul prin căciulă până la dumnezeu, te mănâncă sfinții până nu faci foc nu iese fum până să faci tu un lucru îți iese părul prin căciulă până și regii cei mari merg pe jos la closet păcală s-a luat după vecinul și a dat de bucluc păcală însurat și femeia nebună pădurea, dă coadă securei părinții au mâncat aguridă, și la copii li se strepezesc dinții racul nu-și schimbă mersul rana se vindecă, dar semnul rămâne rana veche ușor sângerează recunoștința e o floare care crește pe mormânt rușinosul roade osul râd curcile de tine râde ciob de oală spartă râde ciocanul de nicovală râde dracul de cătel, dar nu se vede pe el râde prostul de deștept, dar nici el nu-i mai deștept râde, râde dar surâde râsul e frate cu plânsul râu faci, rău găsești rădăcina e amară dar roadele dulci rău cu rău, dar mai rău e fără rău răul se face mai lesne decât binele răzbunarea e arma prostului s-a dus de-a berbeleacul s-a dus la mama dracului s-a dus pe apa sâmbetei s-a făcut o apă și-un pământ s-a sculat cu dosu-n sus s-a sculat cu noaptea-n cap s-a sculat odată cu găinile s-a înfoiat ca varza și îngâmfat ca barza s-a învățat dezbrăcat și i-e rușine îmbrăcat salutul între doi dușmani este primul semn al împăcării salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic salvarea celor învinși e să nu mai spere nimic se dă cu capul de ceasul morții se grăbește ca fata mare la măritat se linge pe buze de poftă se mișcă ca ochii mortului se prinde cartea de el ca părul pe broască se simte cu musca pe căciulă se ține bățos se ține de om ca păduchele de câine se ține scai de capul omului seamănă ca două picături de apă soacră-soacră poamă acră, de te-ai coace cât t-ai coace, dulce tot nu t-ei mai face soare cu dinți socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg speranța moare ultima spune-mi cu cine te însoțești, ca să îți spun cine ești stai tot timpul cu frica-n sân strici orzul pe gâște strop cu strop se face marea strâmbii mănâncă țara, că drepții nu mai apucă strâmbii îi mănâncă pe ăi drepți strânge bani albi pentru zile negre supăratului i se taie nasul surdul nu le aude, dar le potrivește sângele apă nu se face să ai "cei șapte ani de acasă" să dai cum te lasă inima să faci ce zice popa, nu ce face popa să fii "domn" e o-ntâmplare, să fii "om" e lucru mare să fii cu ochii în patru să fii om de omenie să iei castanele din foc cu mâna altuia să mai fie și un lup mâncat de oaie să n-ajungi slugă la dârloagă să nu faci coarne la mâncare să nu faci lucru de mântuială să nu fie samarul mai mare decât măgarul să nu fii a cincea roată la căruță să nu fii niciodată a cincea roată la cărută să nu fii vaca pe care o mulg alții să nu intri slugă la dârloagă să nu muști mâna care-ți dă de mâncare să nu mângâi pisica de la coadă la cap să nu pierzi vremea să nu pui cal de curse să tragă la plug să nu te bagi slugă la dârloagă să nu umbli cu cioara vopsită să nu umbli cu zaruri măsluite să nu umbli haihui să nu vinzi castraveți la grădinar să nu vinzi pielea ursului din pădure să nu știe stânga ce face dreapta să nu-ti pleci urechea la tot ce spune lumea să nu-ți crezi ochilor să scoti castanele din foc cu mâna altuia să se ducă învârtindu-se să te ferească dumnezeu de omul prost și de femeia beată să vezi si să nu crezi să vezi și să nu crezi să vă dea dumnezeu sănătate și casă de piatră să vă dea dumnezeu sănătate și casă de piatră să împaci capra cu varza să-i faci observație prostului e ca și când ai trage un câine de urechi să-i fie țărâna ușoară să-ți pleznească obrazul de rușine să-ți ții vorba-n gură sărac - lipit pământului sărac cu duhul sărac de-i suflă vântul prin buzunare sărac, dar curat sărbătorile învrednicesc putorile tace si le face taie frunză la câini te ard de nu te vezi te bagi în toate ca măraru-n bucate te faci de garagață de băcănie de bășcălie de panaramă dă râsul lumii te grăbești ca mireasa te roade sărăcia precum rugina fierul te scumpești la tărâțe și te ieftinești la făină te-a prins cu mâța-n traistă te-a prins cu ocaua mică te-ai dus bou și te-ai întors vacă te-ai făcut de cacao timpul vindecă orice rană toamna se alege pleava de grâu toamna se numără bobocii toate la vremea lor toate loviturile rănesc, ultima omoară tot pățitu-i priceput tot tiganu toți leneșii obișnuiesc să-și facă planuri mari trag feciorii la frumoase ca muștele la dulceață trai neneaco, pă cu banii babachii trai pe vătrai trei lucruri nu lasă în pace pe om: vinul, femeia și banul tu le faci, tu să le tragi tu-mi spui mie că rața-npunge, când ea măcăie și fuge uitarea îndepărtează, amintirile apropie uită de la mână pân-la gură ulciorul nu merge de multe ori la apă umblă cu brișca un arbore nu face pădure un bogat când moare, săracul fluieră un bordei să ai, dar să fie al tău un bărbat adevărat are argint la tâmple, aur în pungă și oțel unde trebuie un lup în piele de oaie un munte s-a scremut, și un șoarece s-a născut un om prost are cap zevzec un prieten nu se pierde un tăntălău mai mare nici că se poate una dreaptă și zece strâmbe una gândește cârciumarul, și alta bețivul una vorbim, bașca ne-nțelegem unde a dus surdul roata și mutul iapa unde a fost, are să mai fie unde a mers mia, merge și suta unde dai și unde crapă unde e minte multă e și nebunie multă unde e sărăcie e și ceartă unde e una, se strâng mai multe unde e vorba multă, acolo treaba e scurtă unde nu faci foc, nu iese fum unde nu merge suta, merge mia unde nu-i cap e vai de picioare unde nu-i, nici dumnezeu nu cere unde pune omul mâna, pune dumnezeu mila unde sare și unde te lovește unde sunt doi soldați, unul ia comanda unde sunt popi mulți, moare pruncul nebotezat unde umblă câinii cu covrigi în coadă unde-i banul, acolo-i și mintea unde-i lege, nu-i tocmeală unde-i minte-i și prostie unde-s doi puterea crește unde-ți umblă mintea unii au cap ca să nu le plouă în gât unul care a ajuns cineva unul care trage spuză pe turta lui unul care-i fripturist vezi că-i albă și zici că-i neagră vezi paiul din ochiul altuia, dar nu bârna din ochiul tău viața leneșului e grea și mai mult înveți din ea viața-i viață legată cu ață: s-a rupt ața, s-a dus viața vinde făina cu ocaua mică vine iarna, n-am palton nu-i nimica, am baston vinul dezleagă limbile vorba de rău se duce ca glonțul, iar cea de bine abia se aude vorba dulce e ca sarea în bucate vorba dulce mult aduce vorba e ca acul: poate să coasă, dar poate să și înțepe vorba e făcută ca să ascundă gândurile vorba multă - sărăcia omului vorba-i de argint, tăcerea-i de aur vorbe spuse la mânie sunt ca cele-n bucurie vorbele trec, faptele rămân vorbești de lup și lupu-i la ușă vrabia mălai visează vrea să facă din rahat bici vrea să fie și grâul scump și făina ieftină vulturul nu prinde muște vânzătorul care trage la cântar zece luni nu fac cât un soare zece înțelepți nu pot să descurce ceea ce un nebun a încurcat zgârcit de-și mănâncă de sub unghie zgârcitul e totdeauna sărac zidul alb e hârtia nebunilor ziua bună multă vreme nu ține ziua bună se laudă seara ziua bună, dimineața se cunoaște ziua caută-ți de lucru iar noaptea de somn ziua frumoasă de dimineață se cunoaște ziua fuge de bivoli și noaptea le dă cu coarnele ziua multe descoperă îi dai cuiva „mură în gură” îi sare țandăra îi trăznește prin cap ce nici cu gândul nu gândești îl ia gura pe dinainte îmbrăcat de bogdaproste în coadă la arat, în față la adunat în oala acoperită nu cad gunoaie în viață e bine să fii blând ca un miel, dar când în jurul tău sunt lupi e bine să fii leu în viață e bine să te ferești chiar și de greșelile altora în viață sunt două cuvinte care deschid multe uși: "trage" și "împinge" în țara orbilor, chiorul este împărat înainte de a porunci învață a te supune încalecă și fute, descalecă și du-te întrebarea trece marea învață de la alții, dar fă cum știi tu învață pe alții, ca să fii învățat și tu îți dă mâna să faci ceva îți fac buzunar la burtă îți faci singur palton de scânduri îți intră pe o ureche și îți iese pe amândouă îți tai craca de sub tine șantierul "cucu" nu iei bani, dar ai de lucru și cu buzele unse si cu slănina in pod și cu oile toate și cu lupii prieteni nu se poate și cu-o floare, și cu zece, primăvara tot se trece și deșteaptă și frumoasă și devreme acasă și lupul de foame iese din pădure afară și-a găsit dracu căpacu și-a pus picioarele pe spinare și-așa-i bine, și-așa-i rău țara arde și baba se piaptănă țigările sunt cuie de coșciug ține-te în pielea ta, ca să nu dai de belea ține-ți limba-n gură ca să ai friptură țânțarul nu te lasă să te odihnești, dar nici nu te lasă să muncești prostul cere și deșteptul adună